--------------------------------------------------------------
Zebra = un cal vopsit în dungi alternante, adica cal în versiune moderna
--------------------------------------------------------------
Experiment absurd - cum verifici daca Zebra te-a mintit sau nu.
Iei zebra o bagi într-un bazin cu apa si sapun. O clatesti bine cu furtunul de apa si o agheti la uscat. Daca a devenit cal vorbim de zebra mincionasa, daca a ramas cum era înainte de spalare, grrrr avem de-a face cu adevarata Zebra optica-hipnotica.
--------------------------------------------------------------
A veni cândva timpul experimentelor vizual optice :)
Acest teritoriu s-a transformat încetut si sigur într-un instrument de lucru...
Teritoriile deschise comunicarii ramân: email-ul (manon at manon.ro), DA sau la4jeliboane, chiar si aici, când las sectiunea vizibila. Nu sterg niciodata comentariile - doar le activez 'au ba.
Am repus în drepturi locul de desfatare de acum mai bine de o jumatate de an - fara a avea timpul sau intentia continuarii mentinerii "alive" - el pastreaza viu una din laturile mele umane, înclinatia mea spre oameni. Îi iubesc pe toti care care i-am cunoscut în acest virtual si în masura timpului îmi permit sa îi vizitez neconditionat :).
Zebras
Posted in: scris
2 sirete unul alb si unul negru infasurate pe un cal = Zebra înfasurata neîmpletita
Scurtimi 05 - diferente
Posted in: scris
Dimineata devreme, pe Travel Chanel, amicul meu australian Ian... în Maroc. Cladiri orientale, paternuri.
Stiti de ce percepem diferit acea lume de mozaicuri?
Paternurile orientale nu imita natura ci parca ar ordona universul. In general motivul repetitiei are o structura radiala... punctata în centru. Acel centru e reprezentarea divinului. Privit în ansamblu ajungi la concluzia ca toate celulele decorative au o locuire universala, ca si celulele corpului nostru, dealtfel :).
-----------------------------------------------------------------------------
Pentru ca Pescarus mi-a adus aminte de Dragobete îmi permit sa ofer citeva imagini:). Semnate doamna stiuta.
H.
Posted in: povesti cu oameni
Scriam acum o saptamâna.
Partasa la lumea DA - m-a surprins disparitia (intreruperea subita a contului) a unei fete H. Era foarte activa, addicted as putea spune. Zilnic posta ceva, întretinea legaturi, promova diversi artisti... era atât de prezenta încât ultimul lucru la care sa ma gândesc era sa întrerupa brusc cursul. Lucrarile de anul acesta erau din ce în ce mai bune, mai alive... îmi placea.
Cum, de vreo 2 saptamâni, nu mai zarisem nimic nou... am vizitat-o si în jurnal scria retragerea ei. De ce? Cum? Why? Am cautat explicatia care nu era prezenta nicaieri. Misterul era mai adânc - odata cu ea au mai disparut înca 2 lumi virtuale DA. Doua lumi apropiate ei...
Eu ca niciodata am decis sa scriu in jurnalul ei 2 vorbe. Surpriza. Mi-a trimis o nota. Mi-a multumit pentru gest. A miscat-o. Stau cu ochii fixi si privesc în continuare misterul. De ce? Sa fie o problema de sanatate la mijloc?... sau probleme cu oameni. Din mesajul ei am simtit-o ca fiind ranita de unii si clar foarte iubita de altii.
Ieri, alt prieten din grupul ei, expunea o imagine lucrata in colaborare, iar textul era si mai intrigant. Vorbea de "The Locked-in Syndrom"
* Locked-in syndrome is a condition in which a patient is aware and awake, but cannot move or communicate due to complete paralysis of nearly all voluntary muscles in the body except for the eyes. Total locked-in syndrome is a version of locked-in syndrome where the eyes are paralyzed as well.[1] It is the result of a brain stem lesion in which the ventral part of the pons is damaged. The condition has been described as "the closest thing to being buried alive". In French, the common term is "maladie de l'emmuré vivant", literally translated as walled-in alive disease; in German it is sometimes called "Eingeschlossensein"
Sper sa fie o parabola... nu o realitate. Boala e foarte grea.
------------------------------------------------------------------------
Raspunsul a venit singur, azi.
S-a întors sub alt nume evident.
E noua. M-a vizitat.
Are alta fata... si se va avânta în cu totul alta directie. Ma bucur pentru decizia ei. Atât timp cât lumea ei sta sub semnul creativitatii nu conteaza forma de manifestare. Show must go on.
Si când te gândesti ca am realizat din prima clipa cine se ascunde în spate... Intuitia arareori ma înseala. Are un mod de lucru, îl recunosc... chiar daca e complet diferit în stil si tematic... raspunsurile, vorbele, toate indica înca radacina în acel trecut nu prea îndepartat caruia i-a închis brusc usa. "Problema" e ca sufera, sufera puternic, tradeaza o mare razvratire ce vine dinlauntru. Se simte în fiecare linie, fiecare cuvânt... Misterul unei miscari atât de radicale, înca nu s-a risipit... si poate ca nu voi întelege niciodata pe deplin acel "de ce"... deoarece era foarte frumoasa si lumea anterioara.
Pentru ce o consider diferita? Pentru ca nu e superficiala... pentru ca are atitudine... si toate macinarile ei au forma vizuala adevarata. Daca anterior se reprezenta pe sine actualmente isi exprima pozitia in raport cu restul lumii...
Flowing inside
Posted in: vaz
Flowing-inside - este un proiect alcatuit din min. 6 tablouri miniaturale (de 20x20cm) pe chenar de lemn fiecare. Tematica simplista, semi-abstracta (studiu de forma, non-color) destinata spatiului dintre corpurile de biblioteca.
Scurtimi - Dinozaurii mei
Posted in: scris
Nu stiu daca am povestit vreodata… N-aveam cum, desi, cred ca unii stiu deja. Iubesc dinozaurii.
Am o mini pepiniera de dinozauri închisi prin sertare, sub pat, pe etajera. Marea majoritate a timpului stau ascunsi vederii. Din când in când, scot câte unul, îl pun pe masa si-l admir ore, zile, luni întregi. In loc sa le dau eu de mâncare, ma hranesc ei pe mine. Dar o fac atent sa nu îi epuizez… caci ei sunt hrana mea vesnica. Dinozaurii mei nu sunt identici ci foarte diferiti. Mai toti miros a vechi, si câtiva a metal încins. Unii solzosi, ma împiedica sa-i ating, altii lunecosi precum sirenele marinarilor, îi scap printre degete. Niciodata nu-i amestec. Eventual cei asemanatori îi mai las împreuna sa se cunoasca. :)
-------------------------------------------------------
câtiva monstri sacri (puncte fixe în lumea mea) - Chaplin, Kubrick, Fellini, Tarkovsky, Pitagora, Arhimede, Aristotel, Brâncusi, Peter O'Tool, Oana Pellea, Mozart, Chopin, Beethoven, Mendelnson, Bosch, Picasso, Pollock, Bacon, Beksiński, Hundertwasser, Garcia Marquez, Shakespeare, Dostoievski, Nichita, Foarta... dehhhh o sa mai revin la lista.
Saptamâna aceasta am început sa-mi asez cartile în mult dorita biblioteca. Ma bucur enorm ca o sa am in sfârsit acces la cartile mele fara sa ma chinui, sa fac haltere, sa rastorn stivele beton de hârtie.
/|\
Posted in: dictionar M
Nu putea lipsi din dictionarul meu acest simbol individual - zborul / pasare.
Privire agila, picioare lopeti, aripi cu pene-degete - atât de mult ma reprezinta încât l-as putea considera autoportret.
Privire agila, picioare lopeti, aripi cu pene-degete - atât de mult ma reprezinta încât l-as putea considera autoportret.
Ж
Posted in: dictionar M
Pentru ca e Valentine's curând... pentru ca eu îl simt deja..., poate chiar reusim sa evadam in spatiul nostru de distractie (apa) zilele astea...
Mi-e mai usor sa desenez decât sa scriu, ca urmare continui tema dictionarului M.
Mi-e mai usor sa desenez decât sa scriu, ca urmare continui tema dictionarului M.
Ж
Nesocoteala socotelii
Posted in: istorioare scurte
Se povesteste ca la începuturi n-ar fi fost nici oul, nici gaina ci pestele. Tot asa pot sa continui si sa zic (nu fara urma de mirare)... nici numerele nu erau inventate când omul facea lejer operatii gen: adunare, scadere si lucrul cu multimi sau matrici. Pentru a întelege acest fapt trebuie sa ne pironim privirea asupra omului primitiv, studiindu-l cu atentie. Era aproape fortat sa faca asocieri, improvizatii, pentru a sti câte oi sau vite are sau câti lupi l-au încoltit în padure sau câte prune are în straista si daca acopera toate gurile de-acasa.
Avându-se pe sine cu el permanent :D, îi era cel mai la îndemâna sa foloseasca degetele de la mâini, de la picioare, pentru micile evidente… alteori folosea pietricele sau, de ce nu, scrijelea scoarta copacului cu linii verticale / orizontale etc. Tot e bine ca nu a luat ca sistem de referinta podoaba capilara :D. (asta arata limitarea noastra... de-aia am inventat calculatoarele LOL) Nu ducea lipsa de inventivitate. Deci aparitia numerelor a fost mai degraba un moft pentru care sute, chiar mii de ani, si-au tocit creierele marii învatati ai vremii în gasirea unei logici astfel încât sa acopere utilitatea. Fiecare mare civilizatie îsi inventase sistemul sau de socotire. Desigur ca acest lucru a dus la scriere – în baza 5, baza 10, chiar în baza 20, 60 sau în sistemul binar. Nu o sa insist pe varietatea acestora ci ma voi opri la forma numerelor. Asta ma preocupa în mod special.
Numerele sunt în fapt simboluri abstracte. Orice designer cred, priveste numerele si literele alfabetului diferit de un om de stiinta sau litere. Nu vi se pare interesant ca noi folosim cifrele arabe si nu cele romane?!!… desi stim foarte bine ca grecii si romanii erau cei care-si cladisera matematica pe legatura strânsa între forma si reprezentare. La ei numerele erau forme: I, II, II, IV etc… si totusi, batalia finala a fost câstigata de numerele arabe, care nu par (la prima vedere) atât de intuitive.
E o aparenta înselatoare. Motivul îl reprezinta doar trecerea timpului si tehnologia… care nu a facut altceva decât sa rotunjeasca, sa ajusteze putin forma originala de la care s-a plecat. Omul primitiv nu era picat de pe luna… si chiar daca era, prin excelenta avea o natura rationala. Orice inventie a sa era intuitiva si utila. Oamenii primitivi erau designeri "by nature"… cei din perioada de glorie renascentista, baroca etc. erau artisti întoxicati de fantezie si înflorituri (mai ales ultimii) ... adica totul era gândit dintr-un punct de vedere complet diferit. Utilitatea si functionalitatea fusesera acoperite de cei din antichitate asa ca aportul lor, punctul lor de vedere se îndrepta în alta directie. Se urmarea mai de graba, taierea respiratiei prin abundenta... adica o expresie direct proportionala cu luxul.
Dar ne întoarcem, pentru ca vreau sa privim numerele arabe prin ochii si modul de gândire a omului din trecut. Logica lor – se refera la numarul de unghiuri din cifra. Absolut simplu si ingenios. Au desenat linia cea mai directa care sa corespunda cantitatii minimale (simbolizata prin unghiuri). Nu aveau nevoie de mai mult. Totul se putea apoi construi pe acest schelet.
Remarcati frumusetea lui zero - ROTUNDUL închis - singura forma lipsita de unghiuri.
Nu voi sa închei articolul fara a mai sublinia o idee interesanta. Teoriile care aseaza omul în centrul universului, omul ca masura a tuturor lucrurilor etc., omul, fiinta superioara singura rationala sau capabila de sentimente "înalte"??!?... numita egocentrism (privit la nivelul unui individ)... antropocentrism (privit la scara umana), au fost fisurate atunci când studiind cu atentie lumea animala* s-a realizat ca si acestea sunt capabile sa faca socoteli... ca notiunile de aritmetica simpla nu le sunt absente, asa cum s-a crezut mult timp. Ca pot excela la unele operatiuni vizuale luîndu-ne easy si dând rezultate net superioare.
... as putea continua mult si bine tema... si poate am sa o fac în alt articol. Aici voiam doar sa privim numerele ca forma logica si aparitia lor mult întârziata fata de "socoteli":D. În scoala te puneau sa privesti invers.
* subiecte tratate in revistele National Geografic.
* subiecte tratate in revistele National Geografic.
scurtimi
Posted in: vaz
Auz
Vaz
Meditez
Mai apoi scriu.
Dupa scris
Scriz
-------------------------------------------------------------------
Îmi place tot mai mult sa ma chitesc în spatele cuvintelor nerostit-scrise-trasate pe acest teritoriu si sa zâmbesc discret uneori pentru ceea ce iasa. Da, sunt cred, în acea orizontala în care suntem toti imaginându-ne / amagindu-ne de verticala impecabila în care traim.
În viata lucrurile curg pâna într-un punct fara sa ai timp sa-ti pui întrebari, apoi, parca devii sultan peste muntele întrebarilor la care ai întârziat sa raspunzi. Nu întâmplator poate, din toate însemnele tastaturii cel care m-a atras cel mai mult, si care s-a dovedit cel mai prolific, a fost în cele din urma tot “semnul întrebarii”.
Ce am descoperit pâna acum?
• un semn de întrebare lipit de oglinda da direct în inima ---> Narcisismul bata-l vina.
• 4 inimi din doua semne de-ntrebare fata-n fata e trifoi cu patru foi
• un semn de întrebare agatat de tavan e cârligul pentru atârnat cârnati la afumat... sau bec de luminat...
• 2 semne de întrebare fata-n fata sunt bustul încorsetat al doamnei
• 2 semne de-ntrebare fata-n fata rasurnat 180º sunt dosul doamnei
• ... chiar si Ja are mâncare dintr-un os nu-ncape întrebare :D
ce-mi mai propun?
• întrebarea întrebarii întrebariii întrebariiii… lor
• sarpe? sfoara?
… las spatiu sa ma oblige sa revin sa termin imaginile 2 lipsa
¤·
Posted in: dictionar M
Urmatorul desen din seria "Dictionarului M" se refera la:
"
OAIA NEAGRA - tinta.
Când te-a lovit frumosul ultima data?
Posted in: istorioare scurte
Am sa pornesc incursiunea asocierii urâtului-frumosului si inversul povestind o mini întâmplare. Era undeva azi vara. Obisnuiesc sa manânc la niste chinezi, iar fidelitatea prezentei mele a dus la aparitia unei "prietenii" cu domnita care ma serveste. Pe numele ei Marcela. În una din zile, o gasesc stând la o masa în fata unui ziar si când ma zareste îmi zice:
- Ce frumos e Chivu!
Cel putin eu asta întelesesem. Trec pe lânga masa unde statea si întrocându-ma zic:
- Multi îl considera frumos. Pe mine însa, ma lasa rece. Nici macar faptul ca e scorpion nu-l salveaza.
- Cum?!? N-ar trebui sa fie asa! La câte rele face.
... ceva nu se lega între fraze...era o piedica de logica undeva, asa ca m-am apropiat de masa si am privit peste umarul ei articolul. In ziar era un desen color al celulei HIV, ce-l stiam de ani buni - desen Chris Purcell - unul din rasfatatii concursurilor de Corel. Aha, deci nu Chivu, ci HIV-ul.
CORECT.
Nedumerirea ei provenea dintr-o întrebare simpla: cum poate arata frumos ceva ce face "damage-uri" asa mari? O greseala scapata / alimentata, în educatia noastra. Cel care produce rau nu poate fi decât: urât, hidos, scârbos, grotesc*... starea de frumos (estetic) atasata urâtului este interzisa. Realitatea însa, curios... o contrazice si... ce poate fi mai periculos decât un "urât" aspectos? Sa nu uitam, ciupercile rosii cu buline albe, ridicate la rang de simbol "al tagmei" - pe cât de frumoase pe atât de otravitoare :). Categoric nu suntem pregatiti pentru asa ceva.
Paradoxul nu se opreste aici. Nici inversul problemei nu e luat în considerare cu adevarat. Traim în clisee si orice schimbare de unghi ne da peste cap. Astfel ca atunci când apare unul (gen Koen Demuynck) si-ti pune în fata ochilor o astfel de imagine (vezi cea de mai jos) - cu siguranta o vei privi cu suspiciune. Poate altii, nu eu :D.
Sub aceasta imagine scria ceva de genul - muzica clasica, în interpretarea unica a... Pe mine m-a convins, si as fi cumparat instant CD-ul :D
Intrebare: Câte lovituri ati primit de la toate frumusetile înconjuratoare, de-a lungul vietii?
Eu sunt ciuruita. LOL Daca am purta la vedere nu doar cicatricile fizice reale de la fracturi, taieturi etc... am arata în sfârsit unicitatea noastra. Loviturile "urâtului" se cicatrizeaza... cele ale frumosului însa... ramân deschise...
Si acum ca am clarificat frumusetea urâtului e timpul sa privim cu alti ochi urmatorul film:
* Ca si o curiozitate: pentru a desemna urâtul avem la îndemâna mult mai multe instrumente de exprimare in DEX. De ce oare?
